Ce citesc acum

joi, 30 octombrie 2008

Ciudata carte. Tocmai de aceea imi place. Acum sunt la pagina 189. Abia astept sa ma asez in pat sa vad cu ce ma mai socheaza (aici exagerez putin), pentru ca, practic, autorul asta face - te amuza si te socheaza si reuseste sa faca asta simultan.

Bibliotecara ideala

Imi pare rau, dar nu ma pot abtine si trebuie sa impart chestia asta cu voi. Poate voi fi judecata ca fiind perversa, nebuna sau...nu mai zic eu cum, dar o zic pentru ca asta gandesc si pe acest blog sunt eu insami indiferent de consecinte. Considerati randurile acestea ca fiind o paranteza...mai mare.

Asadar...bibliotecara ideala, ca despre ea vorbeam, nu? :))

Nu stiu altii cum sunt dar eu, cand aud sau ma gandesc la cuvantul bibliotecara, imi vine in minte o singura imagine - o tipa cu un corp superb, ascuns sub o fusta stramta (neaparat neagra), care atunci cand ea sta asezata pe scaun lasa cuminte sa i se intrezareasca genunchii delicati si sub o camasa alba, la fel de stramta, incheiata pana la gat. Un coc perfect aranjat, nicio suvita nu sta rebela si niste ochelari reci cu rame negre, groase. Pana aici totul in regula. Dar pentru ca am o imaginatie bogata merg mai departe si imi imaginez aceasta bibliotecara cand ajunge acasa, unde o asteapta...cineva. Acasa unde, cu cea mai delicata si plina de mister miscare ea isi desface cocul perfect si isi lasa parul sa zburde in voie, arunca fusta de pe ea si isi sfasie camasa cea alba si lasa vederii un corp sculptat mangaiat de un sumar costum negru din latex, cu sanii si picioarele la vedere. Este logic faptul ca nu ii lipsesc din picioare cizmele negre, luungi, din acelasi latex si din mana dreapta biciul, pe care l-a scos cu o iuteala de neimaginat de sub pat...

Mai departe continuati voi. Nu stiu ce face cu biciul. Clar il foloseste pe cineva. Probabil pe cel care o asteapta acasa, pentru a-l convinge ca este bine sa mai si citeasca. Macar din cand in cand. :)))))

(Imi propusesem eu sa postez numai poze facute de mine, dar am fost obligata sa o pun pe aceasta, intrucat mie nu are cine sa-mi faca poze) :)))

Ieri noapte am fost cu Baudelaire

luni, 27 octombrie 2008

Durere, fii cuminte şi nu-ţi ieşi din fire,
Doreai să vină seara? Priveşte-o, a venit!
În vînătă-nnoptare oraşul s-a-nvelit,
Dînd unora odihnă, şi altora mîhnire ...
În vreme ce mulţimea de muritori mişei,
Sub bicele Plăcerii, călău fără-ndurare,
Culege remuşcarea la josnica serbare,
Durerea mea, dă-mi mîna, noi să fugim de ei!
Hai să fugim! Priveşte cum anii morţi se pleacă,
În straie-mbătrînite pe-al cerului pridvor!
Regretul cum se-nalţă din ape zîmbitor!
Şi soarele cum scade sub boltă să se culce...
Şi ca un lung linţoliu din Orient cum pleacă...
Auzi, auzi tu scumpo cum vine noaptea dulce?

Evreu Neamt Tigan

vineri, 24 octombrie 2008

De ce visez noaptea atat de des ca sunt evreica? Oare din cauza ca bunicul se tragea din nemti si bunica din tigani?? Sau pentru ca sunt blonda? :)

Libelula dintr-o cutie de ceas barbatesc


In urma cu mai bine de 5 ani am primit un cadou special - o libelula intr-o cutie albastra de ceas barbatesc. O libelula delicata si fragila, superba in toata moartea ei, dar care pare atat de vie, care te face sa vrei s-o atingi, dar ti-e teama sa nu se destrame in bucati mici, pe care niciodata n-ai sa le mai poti uni. Abia tarziu am inteles...de ce o libelula.
Si acum sta in aceeasi cutie albastra de ceas barbatesc, pe care o deschid din cand in cand cu teama ca n-o voi mai gasi intr-o zi acolo si, uneori, cu bucuria ca poate libelula se aseaza in parul meu. Dar ea este de fiecare data acolo, tacuta si frumoasa, prezenta si absenta, nu pleaca si nu vine. Si totusi, uneori, parca aud cum aripile ii cresc, simt cum ma striga, imi face loc in cutia ei mica si ma cearta ca nu imi aduc aminte mai des de ea...

Bogati vs. Miliardari

joi, 16 octombrie 2008


Am ce RASFOI zilele acestea. Noaptea am ce face, CITESC lucruri mai importante.
Au aparut saptamana asta cele doua topuri. Adevarul este ca le cam asteptam. Unii sunt BOGATI si sunt 300, altii sunt MILIARDARI si sunt 500. Majoritatea, o apa si-un pamant.

Prostia care este prostie, ca daca n-ar fi fost...s-ar fi numit altfel (2)

miercuri, 15 octombrie 2008



Astazi de dimineata am primit acest mesaj. Uitasem complet de el. Bine ca mi-am amintit sa-l impart cu voi. Este evident ca totul este doar o smecherie a baietilor care profita de naivitatea unora. Toata firma (aproape) la care lucrez a primit mesajul si, culmea, un coleg foarte tinerel, la vreo 20 de ani (nu ca as avea eu prea multi), chiar a sunat sa intrebe ce trebuie sa faca pentru a-si ridica premiul. Asa m-am convins ca inca mai functioneaza povestea asta. Si ca sa auzi ce fel de persoane iti raspund la aceste numere de pe care se trimit mesajele, click-uieste aici: http://www.youtube.com/watch?v=2TaSKgZcs0o&feature=related

inundatii Calarasi - 2006 (la cererea lui motanes)




Prostia care este prostie, ca daca n-ar fi fost...s-ar fi numit altfel (1)

“Blogurile si site-urile care pun linkuri catre videoclipuri sau melodii preluate de pe YouTube, Trilulilu si alte site-uri similare si care contin bannere platite sau gratuite pentru a promova servicii si produse, ar putea fi nevoite sa plateasca remuneratii foarte mari pentru drepturi de autor, conform unor proiecte de metodologii discutate in prezent sub egida Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor, avertizeaza, intr-o scrisoare adresata HotNews.ro, Dan Virtopeanu, director general Voxline Communication si membru fondator al asociatiei de profil ARONSA.”
Citesti mai multe aici:
http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-4812502-orda-acuzat-vrea-ceara-nedrept-bani-pentru-clipurile-preluate-youtube-sau-alte-site-uri-similare.htm?cfnl=

inundatii Calarasi - 2006

Pe parcurs vor mai aparea si alte poze pe care le-am facut la inundatiile din primavara - vara anului 2006

fericirea chiar vine din lucruri marunte/fericirea e un lucru marunt

marți, 14 octombrie 2008

Azi dimineata. In drum spre serviciu. Acelasi traseu, tot inainte pe trotuarul din stanga. Era cald. Imi placea treaba asta. Aceleasi fetzte? Nu stiu. Poate. Obisnuiesc sa nu ma uit la oameni pe strada. Eram ocupata cu gandurile mele, iar mersul pe jos, oriunde, oricand, este una dintre putinele ocazii cand sunt eu cu mine, asa ca incercam sa ma concentrez pe asta. Si totusi, in toata aceasta indiferenta a mea fata de tot ce ma inconjura fizic (cu stricta referire la oameni), am avut cateva secunde de fericire, iar cand am realizat acest lucru si motivul am zambit, si nu am zambit doar in mine, ci am aruncat cu fericirea in toti si am simtit ca si ei m-au simtit. Doua adolescente imbracate traznit care au trecut pe langa mine razand si povestind ceva, alte trei stateau pe o banca si rasfoiau o revista si un nene, modest imbracat, savura un pateu pe o alta banca, iar alaturi avea sprijinita de un copac bicicleta. Nu stiu de ce, dar pentru cateva secunde toate aceste imagini m-au facut sa ma simt vie, iar daca sentimentul a trecut repede, am incercat, totusi, sa zambesc intreaga zi (poate fara niciun motiv) si mi-a iesit. Am sa repet figura maine si...de acum incolo.
http://www.youtube.com/watch?v=5hDWGMuH46Y

Winter

Beautiful winter comes from the sky
It's the perfect time...it's the perfect time...to die
You know i'm there in the snow...
So look in my eyes
Covered by ice
All my tears are like stones
There is music in my bones
Look in my nose...the breath is frozen
All inside me it's like the stones
There is music in my bones.....................................
I'm happy now-You don't see me how
I'll take care of you-You don't care...about meee
Meet me at the end of the sky
I'll teach you how to die
You know...i'm there in the snow...
So...look in my...eyes
http://www.youtube.com/watch?v=cyMcv1sOPhc

doua fraze lungi si un vis in care inca mai cred

luni, 13 octombrie 2008

Doua fraze lungi, pentru ca asta urmeaza - doua fraze lungi de pe vremea cand incheiam liceul (defapt, am vrut sa vad cat pot sa lungesc o fraza). Am vrut sa scriu doar una, dar mai aveam un strop de asa - zisa inspiratie.Visul? Inca mai visez ca o sa pot scrie vreodata...

Imi desfac aripile in zbor de pescarus atins de roua in mijlocul furtunii din sufletele oamenilor aprinsi de blesteme si sparte de colturile abisului in care se duc nestiind ca viata nu iarta pacatul desfranarii dus la inimaginabil, plutind pe ganduri patate de puritatea necunoscutilor care s-au nascut pentru a-si sacrifica ochii, pentru a-i orbi cu pacatele noastre. Aruncati-ne in cenusa timpului care a trecut inainte de vreme, n-a avut copilarie si n-a avut prieteni sau eroi si care s-a scaldat in ploi fierbinti de patima, de necunoscut si de dorinta de cunoastere, care s-a imbatat cu nebunia oamenilor de pretutindeni si de nicaieri, cu moartea si viata lor - nesfarsit lant de slabiciuni, pe care-l acceptam si care ne place fiindca ne hraneste noptile cu vise, ne fura mintile si le duce in locuri in care trupurile noastre nu pot ajunge, si atunci suntem pierduti, nebuni si fericiti.
http://www.youtube.com/watch?v=GW-lGhj6T68&feature=related

primul post

Tot nu stiam eu cu ce sa incep acest blog (al patrulea, de altfel, dar niciunul facut public in vreun fel) asa ca am sa incep cu inceputul, respectiv, ziua de azi, luni, 13 octombrie 2008. Am primit trei vesti bune, niciuna care ma priveste, dar care m-au bucurat si, in acelasi timp, m-au pus pe ganduri (sau nu). In ordine cronologica, prima ar fi aceea ca un amic de-al meu se casatoreste (in fata lui Dumnezeu, caci in fata celuilalt asa-zis Dumnezeu al oraselor, si anume, primarul "care este" a facut-o deja). Se casatoreste sambata aceasta si va fi balamuc mare in micul meu oras de pe malul Borcei, pentru ca va fi o nunta cu motociclisti. Mai...dar multi motociclisti, dupa cum mi-a povestit. Va fi prima de genul asta din cate stiu (si stiu bine, caci sunt informata) si abia astept sa vad ce va iesi. A doua veste ar fi aceea ca...un alt amic de-al meu se casatoreste. Joi a pus intrebarea, iar abia la anul, prin toamna va avea loc si nunta (sper, cu toate ca intr-un an se pot intampla multe). Iar a treia veste este legata de o prietena de-a mea, care m-a sunat sa ma anunte ca tocmai a aflat ca este insarcinata (sper sa fie gemeni hihihi). Asadar, numai de bine. Ma intrebam, la un moment dat, daca toate vestile astea ar trebui sa imi ridice semne de intrebare...o fi cazul sa...si eu sa?? no way. nu este cazul si asta pentru ca eu sunt ceva mai tanara decat amicii mei despre am povestit, asa ca am tot timpul. Si daca tot vorbeam de vesti bune...cred ca am primit si una pentru mine, dar e cu bataie lunga. Am fost contactata de o revista online pentru un post de redactor la care am aplicat saptamana trecuta. Trebuie acum sa dau un interviu online si daca il trec cu brio urmeaza cel face-to-face. Probabil ca am sa revin cu amanunte.
Si uite asa, na ca s-a petrecut si primul post. Acum sa vedem daca am sa si anunt pe cineva despre existenta acestui blog ca sa si citeasca despre campii mei batuti cu gratie...cu sau fara?

singura...credinta

duminică, 12 octombrie 2008

Poza a fost facuta in vara acestui an la Pestera Sf. Andrei, asezamant religios situat in Dobrogea, jud. Constanta