Tu mai tii minte?

miercuri, 10 decembrie 2008

Nu am starea necesara pentru a scrie acest post, dar, sperand ca ideea conform careia pofta vine mancand isi va face efectul si la mine, ma pun pe treaba, mai ales ca am chef sa depan amintiri si sa ies din amorteala. Amintiri de foarte demult, printre putinele care raman vii, de parca ieri s-ar fi intamplat toate, de parca ieri prindeam broaste dupa ploaie, le intorceam cu cracii in sus si le gadilam pe burtica lor gri-albastra cu cate un betisor si apoi apasam cu degetul pentru ca imi placea gaura care se facea in locul in care trebaluiam eu si se umfla in alta parte. Si tot parca ieri luam cutiile de creme goale ale mamei si ma opream cu ele in manute la prima balta care imi iesea in cale, din care adunam toti mormolocii, care mi se pareau cele mai fascinante creaturi. Iar atunci cand nu mai aveam cutii goale, le luam pe cele cu crema, le goleam frumusel in chiuveta, pentru ca erau mai importanti mormolocii mei decat crema mamei, iar eu eram foarte incantata ca le ofeream lor o casa noua si parfumata. Minunatiile astea le faceam daca nu eram la furat de fructe din pepiniera, cand imi indesam in tricou visine si corcoduse, iar in ciorapei ce mai apucam inainte sa ne alerge pe toti paznicul. Si mama nu se supara ca ii veneam acasa cu hainele murdare si patate si nici nu avea timp sa-mi zica ceva, pentru ca eu ma schimbam repede repede si plecam la joaca pentru episodul urmator de nebunii. Asta pana cand m-am hotarat sa devin mare fermier si m-am pus pe crescut rame. Si chiar am fost fermier priceput, dar numai vreme de o saptamana, pentru ca mi-am inecat cele 10 rame amarate din borcan. Eu am vrut doar sa le dau apa destula sa nu moara de sete, dar pana la urma au murit de...prea multa apa. Si NU. Fructele (sau ce-or fi ele) acelea mici micute, rosii si negre, care se gaseau in toate tufisurile din parcuri si din jurul blocurilor NU sunt otravitoare, asa cum spuneau toti copiii de la bloc. Le-am incercat eu pe toate in vazul tuturor, care s-au ofticat ca eu am curaj sa le mananc si ei nu. Nu m-au otravit ele, ci m-au otravit acum, mare fiind, cuvinte, fapte, atitudini...oameni.