duminică, 8 martie 2009
Ca un gand abrupt
Atingerea ta
Se-aseza pe suflet
Si tropaia in timpan.
"Am venit sa plec"
Imi sculptai in palme,
Iar eu le loveam de pamant
Si-apoi imi mangaiam trupul,
Iar cuvintele se imprastiau
Lasand rani adanci.
Fiecare milimetru de piele
Era o litera,
Fiecare cuvant
Era o durere prelunga
Care se odihnea in sufletul meu.
Pe palma stanga
Se mai distinge un "plec"
Pe care-l mai imbratisez uneori.
3 comentarii:
Eeee... aşa da! Hai că ai început să-ţi revii. Nu?!
@motanes, hai ca esti simpatic :) daca sunt siropoasa si nesuferita, inseamna ca incep sa-mi revin? stii ca ai dreptate? :))
Hmmm... siropoasă nici dacă te străduieşti. Dar nesuferită văd că ai început să devii :D
Trimiteți un comentariu