duminică, 6 septembrie 2009
Asteptam toamna pentru ca stiam ca ea ma va lua de mana si ma va aseza la birou, ca imi va pune subtil intre degete taste si stilouri, pagini cu iz de ceai, ca imi va sadi din nou in suflet melancolia, tristetea, dorinta, teama si speranta, ca ma va face sa imi doresc sa ma reintorc la mine, sa revin din calatoriile in care ma pierd in restul anotimpurilor, sa ies din adancuri despre care credeam ca le apartin, ca ma va face sa-mi dezbrac ochii, ca ma va face sa indraznesc sa privesc din nou in mine...ca ma va invata sa construiesc ziduri mai solide, cuvinte mai puternice, gesturi mai hotarate, priviri mai ferme, pasi cu radacini...pe mine.
9 comentarii:
Să vedem! Poate pe răcoare ai mai mult chef de scris. Poate ne spui şi nouă ce şoapte auzi prin ploaie.
motanes, deocamdata nu aud decat dureri, dar, ca in fiecare an, am sa ma folosesc de toamna si de data asta
Eu pana nu vad,nu cred....am mai patit-o o data. Dar,bine-ai revenit!
toamna face minuni :D
Nu numai toamna...stii bine ca melancolia blegoasa vine o data cu deceptia...deceptia in..in..in..intelegi tu bine ce vreau sa spun,insa te rog revino pe aceste meleaguri vreau sa citesc si alte IDEI BLONDE.
Hai Blondie ca vine iarna...si tu nu ne mai scrii nimic...!
:(
Mi-e dor tare de tine,blonduto!
:(
Viiinnn, sunt pe drum.Am pornirea mai grea si apoi nu ma mai opresc.Plus de asta ma pierd cam des de mine in ultima perioada, uit unde m-am lasat, uneori nici nu vreau sa-mi amintesc, ne certam toate 3, intervine jumatate din a 4-a...ce sa mai, e cu dureri de cap(ete). Dar sunt pe drum pt ca mi-e dor de voi si viitorii.
Hmmm,am mai auzit eu zvonuri din astea .....
Trimiteți un comentariu